Criticile Curții ridică întrebări fundamentale, în special în domeniul politicii europene privind clima și mediul. Printre altele, auditorii subliniază lipsa unor norme clare privind gestionarea fondului și deficiențe structurale în concepția acestuia. Compensarea retroactivă prevăzută pentru măsurile deja finalizate este, de asemenea, privită cu ochi critici, întrucât aceasta atinge principii fundamentale ale bunei guvernanțe bugetare.
Pe fondul instrumentelor existente, precum Sistemul de comercializare a cotelor de emisii (ETS) și Mecanismul de ajustare la frontieră a prețului carbonului (CBAM), se intensifică dezbaterea privind eficiența, stabilirea obiectivelor și impactul asupra mediului al actualei politici climatice a UE.
Anja Arndt, deputată în Parlamentul European din partea AfD și membră a Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI), a declarat:
“Curtea de Conturi confirmă: politica climatică a Bruxelles-ului este costisitoare, birocratică și ostilă industriei. În același timp, aceasta duce la degradarea mediului și la o presiune ecologică suplimentară din cauza extinderii masive a energiei eoliene și solare. Odată cu ETS 1, întreprinderile industriale sunt supuse unei presiuni din ce în ce mai mari din cauza taxelor ridicate. Fondul de decarbonizare planificat arată cum Bruxelles creează mai întâi probleme și apoi încearcă să-și acopere propriile eșecuri politice cu noi scheme de redistribuire.’
