“UE se află deja în stagnare economică de aproximativ un deceniu. Chiar și acele creșteri de 1 % raportate sunt, în mare parte, doar rezultatul unor trucuri statistice. Comisia Europeană se grăbește să arate cu degetul spre SUA sau Rusia, dar problemele din Europa sunt de origine internă. Reducerea drastică actuală a previziunilor de creștere ale UE este încă un semn al eșecului politicilor actuale de la Bruxelles. În loc să consolideze competitivitatea companiilor europene, Comisia a urmărit în ultimii ani o agendă ideologică de autosabotaj economic – de la birocrația excesivă la reglementările costisitoare privind clima, care afectează în mod special industria noastră. Învață UE din greșeli? Nu. Raportul Draghi abia a recunoscut ceea ce așa-numiții ’critici ai UE‘ susțin de un deceniu: UE, cu doctrina sa de economie tot mai planificată, distorsiuni monetare și reglementări, subminează competitivitatea Europei. Cu toate acestea, raportul Draghi recunoaște problema abia după ce a devenit imposibil să se mai ascundă stagnarea economică, dar apoi susține că, aparent, doar ’mai multă UE‘ ar fi soluția la ceva ce a fost cauzat de ’prea multă UE‘. O șmecherie obișnuită a UE: să creeze ea însăși o problemă și apoi să răstălmăcească cauzalitatea acesteia pentru a obține și mai mult control și mai mulți bani pentru UE.
Ceea ce este deosebit de îngrijorător este stagnarea economică din Germania, coloana vertebrală a economiei europene. Prețurile ridicate la energie – cauzate de deconectarea autoimpusă de la surse fiabile de energie – și un deficit masiv de investiții sunt probleme create de însăși UE. O economie industrială nu poate exista fără energie ieftină și fiabilă. Germania nu mai dispune de niciuna dintre acestea. Comisia poartă responsabilitatea deoarece intervine constant și excesiv în politicile economice naționale sau în importurile de energie, în loc să permită soluții independente.
Având în vedere situația economică, Grupul ESN solicită un moratoriu imediat asupra tuturor noilor reglementări ale UE care împovărează și mai mult întreprinderile, precum și o reorientare fundamentală a politicii energetice către o aprovizionare accesibilă și sigură pentru cetățeni și industrie. În plus, trebuie să ne bazăm pe unele dintre propriile noastre surse pentru anumite resurse, mai ales că UE pare să se îndrepte intenționat spre izolare economică și geopolitică, după cum reiese din unele dintre cele mai recente rapoarte ale sale. Cuvântul ‘în mod intenționat’ nu este, desigur, recunoscut, dar poate fi observat. Mai mult, este nevoie urgentă de o revenire la o politică fiscală sănătoasă și la o utilizare responsabilă a fondurilor UE. UE se îndreaptă însă exact în direcția opusă.”
