“Chiar și cel mai bun sistem de expulzare rămâne ineficient dacă tot mai mulți migranți ilegali continuă să sosească în Europa fără încetare. Protecția consecventă a frontierelor externe ale UE este, prin urmare, un prim pas indispensabil pentru a reduce în mod durabil catastrofa migrației. În același timp, atunci când se înființează centre de expulzare în țări terțe, crearea centrelor de procesare nu trebuie abandonată sub nicio formă, astfel încât migranții potențial ilegali să parcurgă întreaga procedură după depunerea unei cereri de azil în afara UE. Pentru a preveni supraaglomerarea centrelor, trebuie, de asemenea, să se accelereze semnificativ extinderea procedurilor accelerate direct la frontierele externe ale UE.”.
Cu toate acestea, obstacolele logistice legate de centrele de returnare din țări precum Uganda nu trebuie subestimate. Este greu de imaginat că Comisia planifică o ofensivă serioasă de deportare dacă oamenii trebuie mai întâi transportați cu avionul pe o distanță de aproximativ 7.000 de kilometri, doar pentru a aștepta acolo întoarcerea în țările lor de origine. Țările aflate în imediata vecinătate a frontierelor externe ale UE ar fi mult mai potrivite, iar o Comisie responsabilă ar fi pus în aplicare de mult timp acordurile necesare în acest sens, dacă ar fi fost nevoie, amenințând cu suspendarea ajutorului pentru dezvoltare și a altor măsuri de sprijin.”